Monstrul

01Sep10

Azi dimineata, am sarit in metrou pe unul dintre scaunele libere. Ancorata in lectura fluturasului cu promotii la unghii false si impachetari 90% garantate, din mana. Citind laborios promisiunile desarte, m-am asezat fara sa ma uit in stanga sau in dreapta. Convinsa ca acel loc era pastrat pentru mine, pentru cele cateva ore bune de chin pe care le-am indurat de dimineata, in misticul transfer de „ultime-lucruri” dintr-o garsoniera intr-alta. Un profil cunoscut in dreapta.

Destul de cunoscut incat sa-mi dau seama ca m-am asezat langa omul care mi-a zis pentru prima oara „Nu vrei sa lucrezi pentru un ziar?”, la telefon. M-ai transformat intr-un monstru, i-as zice acum. As rade apoi, dar un gram de adevar tot ar exista. Legaturile dintre noi s-au mentinut foarte putin timp dupa ce am intrat in paine. Dar mi-a ramas viu momentul in care ma plangeam la telefon lui, ca hartiuta de „Tagma” a mea nu mai are fonduri sa fie trasa la xerox.

Ca sa revin, m-am gandit ca poate nu ma recunoste, drept pentru care m-am cufundat intr-o tacere prosteasca, privind retoric la bucata de pexiglas din fata. Nu mi-am miscat o mana, o privire, n-am schitat niciun zambet, m-a impietrit gandul ca cineva m-a ascultat in tot timpul asta si a crezut in mine. Fara sa stie nimic mai mult decat ca vreau sa le vorbesc mai departe celor din jur. Tin minte replica asta, i-am dat-o de multe ori, mancam poate c**** de tot atatea ori. Oricat de puerila ar fi, replica asta m-a alimentat pana acum cu sentimente fata de jobul asta de level hieroglific.

Omul si-a terminat cartea, a coborat la aceeasi statie ca si mine. Habar n-avea cine sunt. Unul a luat-o intr-o directie, celalalt, intr-alta. Si n-a fost singurul „orb” care a zis ca merit o sansa. De la unu, tocmai ce-am terminat de numarat patru monstrii pe degete. Dar cum era, impreuna putem fi niste monstrii simpatici! Sau cum?


Dub

31Aug10


Joshua

31Aug10



Mornings

31Aug10

Mornings like this make me wanna baubauhaus


Revista de cultură românească „TATAIA”, editată de Asociaţia Noi facem bine va fi distribuită în 47 de localităţi, după parteneriatul cu reţelele de magazine Inmedio şi Relay.
Revista TATAIA va ajunge in 47 de localitati din Romania

Dacă iniţial tirajul primului număr al revistei „TATAIA” a fost de 5.000 de exemplare, pentru a începe distribuirea acesteia pe plan naţional,alături de Inmedio și Relay, au mai fost printate 3.000 de exemplare.

„Angajamentul HDS Inmedio, prin magazinele noastre Inmedio şi Relay, este acela de a facilita accesul oricărei persoane către o diversitate cât mai mare de idei şi culturi. Fiind una din foarte puţinele publicaţii ce tratează arta şi cultura contemporană, revista TATAIA reprezintă un pas înainte în direcţia dezvoltării unor publicaţii culturale de calitate”, spune Marius Văcălău, Director Comercial HDS Inmedio.

În completare, Mihai Sibianu, Președintele Asociaţiei Noi Facem Bine, a declarat: „Românii au nevoie să se lovească de asemenea proiecte culturale în toate colţurile ţării”.

Mai multe pe: EVZ si TATAIA


Sa ne adunam. In lumi cat mai mari cu putinta. Intr-o miscare continua. Sa ne rupem si sa ne atingem in maniere aparte. Ca si cum am dori sa luam lectii. Lectii scurte de pian. La violoncel. Ca si cum nu e criza in afara apartamentului nostru. In care ne-am adunat. Tu si cu ei, pentru mine, in acelasi loc. Un loc in care esti servit cu placere, amintirile iti sunt toate dragi iar nimeni nu ridica un deget la tine.

Pentru ca visezi, si ai in minte tot ce e mai bun pentru tine. Omenesc. O ultima clipa de tacere inainte sa izgugnim cu totii in ras. Pe jos. Pe podea. Intr-un spatiu ingust. Cu laterale scurte. Nimeni nu sufera de claustrofobie. Cuvintele nu mai zic nimic in acel moment.

Ce moment am creat aici..

In care tu si cu mine suntem de fapt eu, iar eu te am pe tine. Locul in care nimeni nu raneste pe nimeni. In care povestea noastra ramane secretul nostru.


As cauta oameni care s-au imbolvanit din cauza politicii marca „romanism”. Si as scrie despre lumea lor, despre care am impresia ca ar fi un fel de Atlantida..


Departe de o ordine clara a evenimentelor din jurul meu, exista o lume pe care am incetat sa o readuc la viata. Mi s-a format o parere de rau astazi, adanca, cand ma uit peste ceea ce-mi notam cu arsita pe hartiile de scolar. Invatasem ca nu e nimic bine in ceea ce s-a intamplat, iar lectia la care ma oprisem era legata de mortile regimului comunist. Atat de dezbatut si atat de citit, umplut de date istorice si de nume a caror prezenta azi nu mi le explic, manuale de istorie bolnave care mai razbesc numai datorita catorva profesori care vor sa te invete adevararul. La finalul lectiei, iti spun ca o sa pice bine informatia in lucrare, dar ai grija cum o scrii. E trist cat de infometati am ajuns, cat de egoisti, cand singurul moment al nostru de criza e in fata solitudinii din apartament intr-o zi din saptamana. Am invatat sa traim nostalgic in timpul saptamanii, vineri si sambata sa ne mancam creierii in uitare prin crasme, dar ce poate sa iti vorbeasca omul de 20 de ani? Fiica a revolutiei ma numisem la acea data, patru ani au trecut cum nici nu mi-as fi imaginat, si nu mi-e clar daca am marsaluit in aval. Am incredere in putere, dar si in linistea pe care aceasta trebuie sa ti-o dea. Si pentru ca nu suntem putini cei care putem scrie editoriale pe net..


Embedded video from CNN Video


Am mancat mult, cat poate un om satul sa zica ca-i destul


Mapei Show

27Noi09

Visit documentary-log.com for free online documentaries!








On vybz kartel – yuh love:

Recunosc ca nu ma asteptam sa ne cunoastem asa. Aveam impresia ca un traditionalism bine pus la punct in relatia asta a noastra o sa ne salveze de la pierzanie.

Doua motorase de barca, unul intrecandu-l pe celalalt. Simplist precum pare, uite-te ca sunt altii in spatele nostru care nu au nici cea mai vaga idee despre ce se intampla.

Robocopul de Provincie e un mine mai experimentat decat tine, trecut prin supe goale si fierturi de cartofi, suturi de respect si usi deschise atunci cand ma asteptam cel mai putin; o lectie bine invatata ma fereste acum de cei care vor sa mi-o predea a doua oara. Ii salut cu tot respectul pe aceasta cale, dar ii rog sa ma lase sa imi vad de treaba. De acum incolo.




Follow

Get every new post delivered to your Inbox.